Cioplea

În articolul de astăzi vom explora în profunzime subiectul Cioplea, un subiect care a captat atenția cercetătorilor, filosofilor, oamenilor de știință și publicului larg. Cioplea a fost subiect de dezbatere și studiu de secole, iar relevanța sa în societatea contemporană este incontestabilă. De la impactul său asupra tehnologiei și științei, până la implicațiile sale asupra culturii și artei, Cioplea s-a dovedit a fi un fenomen cu mai multe fațete care merită atenția noastră. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferitele fațete ale Cioplea, examinând originile sale, evoluția sa în timp și influența sa asupra lumii moderne. Pregătește-te să pornești într-o călătorie fascinantă prin subtilitățile lui Cioplea!
Cioplea
—  cartier din București  —
Biserica catolică din Cioplea
Biserica catolică din Cioplea

Țară România
Municipiu București

Prezență online

Cioplea a fost un sat și apoi cartier al Bucureștiului, capitala României.

În 1657 în zona satului s-a dat o bătălie între principele transilvănean Gheorghe Rákóczi al II-lea și rebelii munteni ce se răsculaseră împotriva domnului Țării Românești Constantin Șerban. Pe la 1813, în urma războiului ruso-turc, coloniști bulgari de confesiune catolică s-au stabilit în zona Bucureștiului, unii din ei construind Biserica romano-catolică din Cioplea și fondând comunitatea de la Cioplea.

La sfârșitul secolului al XIX-lea satul Cioplea făcea parte din comuna Dudești-Cioplea din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, având 399 de locuitori. Moșia pe care s-a înființat satul era deținută de către T. Eftimiu. În sat exista un seminar teologic pe lângă Biserica romano-catolică din Cioplea.

În anii 1950 orașul București s-a extins și a înglobat satul, care a devenit cartier. Ulterior, în anii 1970–1980 cartierul a fost demolat, în locul său fiind construite blocuri, iar comunitatea bulgară s-a risipit.

Note

  1. ^ a b Lahovari, George Ioan (). „Cioplea”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 427. 
  2. ^ „Cartierul bulgăresc – Biserica Cioplea de ieri și de azi”, Turismistoric.ro, arhivat din original la , accesat în  
  3. ^ „Cartierul bulgaresc al Capitalei”, Evenimentul zilei, , accesat în