Cromatografie

În lumea de astăzi, este inevitabil să nu fii curios despre Cromatografie. Fie că vorbim despre un subiect de actualitate, despre o figură istorică sau despre un fenomen natural, Cromatografie trezește un interes larg răspândit în societate. Influența lui Cromatografie poate fi observată în diferite domenii, de la cultura populară la mediul academic, inclusiv politică și economie. De aceea este relevant să explorăm în detaliu tot ceea ce are legătură cu Cromatografie, înțelegând importanța acestuia și impactul pe care îl are asupra vieții noastre. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Cromatografie, explorând diferitele sale fațete și semnificația sa în contextul actual.
Cromatograf pentru gaze
Separarea pigmenților vegetali pe hârtie

Cromatografia (din limba greacă: χρῶμα chroma „culoare” și γράφειν graphein „a scrie”) face referire la tehnicile de laborator prin care se separă substanțele chimice din amestecuri sau soluții. Se deosebesc două faze cromatografice: faza mobilă și faza staționară (sau fixă). Principiul separării cromatografice constă în distribuția inegală a componentelor unui amestec între cele două faze. Amestecul este dizolvat întru-un fluid (faza mobilă), care îl va trece printr-o structură ce conține un alt material (faza staționară). Diferitele componente ale amestecului trec prin faza staționară cu viteze diferite, ceea ce presupune separarea lor. Separarea se bazează astfel pe partiția diferențială între faza mobilă și faza staționară. Diferențele subtile în coeficientul de partiție al unui compus determină o retenție diferențiată pe faza staționară și, prin urmare, afectează separarea.

Istoric

Tipuri

Cromatografie poate fi analitică sau preparativă. Scopul cromatografiei preparative este separarea componentelor unui amestec pentru ca acestea să fie folosite (fiind astfel o metodă de separare). Cromatografia analitică se face, de obicei, cu cantități mai mici de material și are ca scop măsurarea unor proporții relative a componentelor amestecului. De asemenea, se deosebesc și alte tipuri, în funcție de faza staționară: cromatografia pe strat subțire (notată TLC), cromatografia de lichide, cromatografia de gaze, etc.

Vezi și

Referințe

  1. ^ „chromatography”. Online Etymology Dictionary. Accesat în .  (engleză)
  2. ^ „Notiuni generale - Cromatografia”, Scritub.com, accesat în  
  3. ^ McMurry, John (). Organic chemistry: with biological applicationsAcces gratuit pentru testarea serviciului, necesită altfel abonament (ed. 2nd). Belmont, CA: Brooks/Cole. pp. 395. ISBN 9780495391470. 
  4. ^ González-González, Mirna; Mayolo-Deloisa, Karla; Rito-Palomares, Marco (), Matte, Allan, ed., „Chapter 5 - Recent advances in antibody-based monolith chromatography for therapeutic applications”, Approaches to the Purification, Analysis and Characterization of Antibody-Based Therapeutics (în engleză), Elsevier, pp. 105–116, doi:10.1016/b978-0-08-103019-6.00005-9Accesibil gratuit, ISBN 978-0-08-103019-6 
  5. ^ Hostettmann, K; Marston, A; Hostettmann, M (). Preparative Chromatography Techniques Applications in Natural Product Isolation (ed. Second). Berlin, Heidelberg: Springer Berlin Heidelberg. p. 50. ISBN 9783662036310. 

Legături externe