În lumea de astăzi, Imnos pros tin Eleftherian a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru diferite sectoare ale societății. Implicațiile sale depășesc granițele și acoperă atât aspecte personale, cât și profesionale. De la apariția sa, Imnos pros tin Eleftherian a stârnit nenumărate dezbateri și discuții care i-au alimentat importanța și relevanța în sfera publică. În acest articol, vom investiga diferitele aspecte legate de Imnos pros tin Eleftherian, analizând impactul și amploarea acestuia astăzi. Aprofundând în originile, evoluția și perspectivele sale de viitor, vom căuta să facem lumină asupra acestui subiect care a captat atenția atâtor oameni din întreaga lume.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Imnos eis tin Eleftherian (din greacă: Ύμνος εις την Ελευθερίαν: Imn spre libertate) a fost scris de Dionysios Solomos în 1823, și este format din 158 de strofe. Muzica a fost compusă de Nikolaos Mantzaros, iar în 1865 primele două strofe au devenit imn național al Greciei. Din 1966 a devenit și imn național al Ciprului (tot versiunea cu primele două strofe).
Imnul a fost pus pe muzică în 1865 de către compozitorul de operă Nikolaos Mantzaros, care a compus două versiuni corale: o versiune lungă pentru întregul poem și o versiune scurtă pentru primele două strofe; ultima variantă a fost adoptată mai târziu ca imn de stat al Greciei (1865) și Ciprului (1966). Imnul se intonează la fiecare ceremonie de deschidere a Jocurilor Olimpice, în semn de recunoaștere a locului de origine a Jocurilor Olimpice antice.
^Ο εθνικός ύμνος "ελεύθερος" στο Διαδίκτυο Τομαδάκη, Κωστούλα. To Pontiki, 2010-11-22. "Το 1865, μετά την ένωση της Επτανήσου με την Ελλάδα, ο «Ύμνος προς την Ελευθερίαν» καθιερώθηκε ως εθνικός ύμνος της Ελλάδας."
^Εφημερίδα της Κυβερνήσεως – Το Ναύπλιον γενέθλιος πόλις της εφημερίδος της Κυβερνήσεως 2012-09-14. Αργολική Αρχειακή Βιβλιοθήκη Ιστορίας & Πολιτισμού. "Ας σημειωθή χαρακτηριστικώς, ότι η περί ης ο λόγος εφημερίς προέτεινεν εις το φύλλον της 21ης Οκτωβρίου 1825 την καθιέρωσιν ως εθνικού ύμνου του ποιήματος του Δ. Σολωμού «Ύμνος προς την Ελευθερίαν», του οποίου εδημοσίευσεν ανάλυσιν υπό του Σπ. Τρικούπη."