Lumea a treia

În lumea de astăzi, Lumea a treia a ajuns să ocupe un loc fundamental în diverse sfere ale vieții de zi cu zi. Fie la locul de muncă, la sfera academică, culturală sau socială, Lumea a treia a devenit un subiect de relevanță și interes pentru o gamă largă de oameni. Impactul și relevanța acestuia au stârnit interesul cercetătorilor, profesioniștilor și publicului larg, care caută să înțeleagă importanța și repercusiunile acestuia. În acest articol, vom explora în profunzime rolul pe care Lumea a treia îl joacă în societatea actuală, analizând evoluția, provocările și posibilele soluții ale acestuia. În plus, vom examina modul în care Lumea a treia a modelat și va continua să modeleze peisajul actual, precum și beneficiile și provocările care vin odată cu prezența sa în diferite contexte.
Cele trei „lumi” din timpul Războiului Rece, mai exact în perioada dintre aprilie 1975 (Căderea Saigonului) și august 1975 (preluarea controlului de către comuniști în Laos). Albastru (prima lume): Statele Unite, Regatul Unit și aliații lor. Roșu (lumea a doua): Uniunea Sovietică, China și aliații lor. Verde: statele neutre și țările mișcării de nealiniere.

Lumea a treia este un termen (geo)politic care desemnează cu aproximație țările în curs de dezvoltare, spre deosebire de țările lumii occidentale (sau „lumea întâi”, formată din țările dezvoltate, democratice și capitaliste) și de lumea a doua (țările socialiste și comuniste care gravitează în jurul (fostei) Uniunii Sovietice). Termenul a fost folosit pentru prima dată de către economistul francez Alfred Sauvy, la începutul anilor '50, pentru a distinge țările care nu făceau parte nici din blocul vestic (Statele Unite și aliații) și blocul estic (URSS și aliații săi). A intrat în limbajul comun în 1955, la conferința de la Bandung (Indonezia), cu un sens deviat de la sensul inițial, referindu-se la statele subdezvoltate sau aflate în curs de dezvoltare.

Vezi și