În lumea de astăzi,
Mezon a devenit un subiect de interes general pentru mulți oameni. Fie datorită relevanței sale istorice, politice, științifice sau culturale,
Mezon a captat atenția unui public larg. Pentru a înțelege mai bine importanța și implicațiile sale, este esențial să se aprofundeze în analiza detaliată a
Mezon. Pe parcursul acestui articol, vom explora diferitele aspecte care fac din
Mezon un subiect de interes, precum și impactul acestuia asupra diferitelor zone ale societății. Printr-o analiză exhaustivă, vom căuta să facem lumină asupra celor mai relevante și controversate aspecte ale
Mezon, permițând cititorului să-și aprofundeze înțelegerea și reflecția asupra acestui subiect.
Mezonii sunt particule subatomice (cu sarcină pozitivă sau negativă) cu o viață foarte scurtă, cu o masă de aproximativ 200 de ori mai mare decât cea a unui electron. Mezonii se obțin artificial în acceleratoare de particule.
Existența mezonilor a fost preconizată în 1934 de studiile teoretice ale lui Hideki Yukawa prin care se explica stabilitatea nucleului.
Aceste particule au fost descoperite experimental în 1936 de Carl David Anderson în componența radiației cosmice.
Un alt tip de mezoni au fost remarcați de Cecil Powell, César Lattes și Giuseppe Occhialini.
Primul tip a fost numit mezon (miuon), iar al doilea mezon (pion).
Clasificare
Cercetările fizice ulterioare au dovedit existența mai multor tipuri de mezoni:
Clasa |
Subclasa |
Tip de mezon |
Simbol |
Masa în |
Sarcină
|
Fermioni |
Leptoni |
Miuon |
|
206,77 |
-1
|
Bosoni |
Mezoni |
Pioni |
Mezon pi zero |
|
264,20 |
0
|
Mezon pi plus |
|
273,18 |
+1
|
Mezon pi minus |
|
273,18 |
-1
|
Kaoni |
Mezon K plus |
|
966,6 |
+1
|
|
|
|
|
|
Mezon K zero |
|
974,2 |
0
|
|
Mezon eta zero |
|
1074 |
0
|
Bibliografie
- I.G. Murgulescu, J. Păun Introducere în chimia fizică vol I,3 Nucleul atomic. Reacții nucleare. Particule elementare Editura Academiei RSR, București 1982
Legături externe