Palatul Teleki din Cluj-Napoca

În zilele noastre, Palatul Teleki din Cluj-Napoca este un subiect care a devenit din ce în ce mai relevant în societatea de astăzi. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Palatul Teleki din Cluj-Napoca a devenit un aspect fundamental în viața de zi cu zi a oamenilor. Fie la nivel personal, profesional sau social, Palatul Teleki din Cluj-Napoca a lăsat o amprentă semnificativă asupra modului în care interacționăm cu lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Palatul Teleki din Cluj-Napoca, de la impactul său asupra sănătății mintale până la influența sa asupra economiei globale. Ne vom uita, de asemenea, la modul în care Palatul Teleki din Cluj-Napoca a evoluat de-a lungul timpului și cum a afectat diverse comunități și culturi din întreaga lume. Printr-o abordare multidisciplinară, vom căuta să înțelegem importanța și implicațiile Palatul Teleki din Cluj-Napoca în societatea modernă.
Palatul Teleki

Palatul Teleki
Clădire
Stil arhitecturalBaroc târziu
LocCluj-Napoca
OrașCluj-Napoca  Modificați la Wikidata
ȚarăRomânia
AdresăStrada Mihail Kogălniceanu Nr. 7
Coordonate46°46′05″N 23°35′37″E / 46.767944444444°N 23.593527777778°E ({{PAGENAME}})
Începută1790
Terminată1795
Echipa de proiectare
ArhitectJoseph Leder

Palatul Teleki din Cluj-Napoca, construit pe str. M. Kogălniceanu nr.7 (în trecut Ulița Lupilor) este unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură barocă laică clujeană, edificiu reprezentativ pentru barocul transilvănean.

Istoric

Familia Teleki a trebuit să achiziționeze mai multe case alăturate, pentru a obține, după demolarea acestora, terenul necesar noului edificiu. Generalul conte Adam Teleki I (1703-1763) avea trei case pe Ulița Lupilor.

Clădirea a fost construită între 1790-1795, după planurile arhitectului Joseph Leder, în stilul barocului târziu, cu unele elemente de clasicism. Actualmente clădirea adăpostește sala de lectură a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”.

Note

  1. ^ Țoca, Clujul baroc, p. 93.
  2. ^ Dorin Alicu et al, p. 18.

Bibliografie

  • Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0. 
  • Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3. 
  • Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. Bucharest. 
  • Mircea Țoca, Clujul baroc, Cluj 1983, pag. 93-94.

Vezi și

Legături externe