Radu Buzescu

În lumea de astăzi, Radu Buzescu a devenit o problemă de mare importanță și relevanță în societate. Impactul său s-a extins la toate aspectele vieții, de la politică la cultură, tehnologie și economie. Odată cu trecerea timpului, Radu Buzescu a evoluat și a căpătat o nouă dimensiune, stârnind interesul și preocuparea profesioniștilor, experților și cetățenilor în general. În acest articol, vom explora în profunzime impactul Radu Buzescu și vom analiza influența acestuia asupra diferitelor zone ale vieții noastre de zi cu zi.
Radu Buzescu
Date personale
Născutsecolul al XVI-lea Modificați la Wikidata

Radu Buzescu a fost un boier din Țara Românească în timpul domniei lui Mihai Viteazul, care a deținut dregătoria de mare clucer.

Biografie

S-a căsătorit mai întâi cu o Stanca din Boldești și apoi cu Preda, fiica banului Mihalcea. Radu a luat parte la evenimentele politice și militare importante din acea perioadă. Era frate cu Preda și Stroe Buzescu, cei trei formând grupul fraților Buzești. Împreună cu frații săi i-a ajutat pe voievozii Mihai Viteazul și Radu Șerban în bătălii, îndeplinind diferite misiuni care li s-au încredințat. După moartea lui Mihai Viteazul, frații Buzești s-au opus scurtei domnii a moldoveanului Simion Movilă și l-au ajutat pe Radu Șerban (care le era unchi după mamă) să ajungă pe tronul Țării Românești în octombrie 1601; bucurându-se de o mare autoritate politică și militară, ei au sprijinit în mod constant domnia lui Radu Șerban.

Radu Buzescu și fratele său Preda Buzescu sunt înmormântați la Mănăstirea Călui (ctitorie a familiei Buzeștilor), în timp ce fratele lor Stroe Buzescu este înmormântat la fosta mănăstire din Stănești-Lunca, județul Vâlcea.

În cultura populară

În filmul Buzduganul cu trei peceți Radu Buzescu este interpretat de Cornel Nicoară, iar în filmul Mihai Viteazul de Septimiu Sever.

Note

  1. ^ Alin Ion (), „Frații Buzești și grupurile de interese din vremea lui Mihai Viteazul. Cine au fost consilierii influenți ai domnitorului și cum i-au adus moartea”, Adevărul, accesat în  
  2. ^ Xenopol, Alexandru D. (). Istoria românilor din Dacia Traiană. VI (ed. III). București: Ed. Cartea Românească. pp. 9–15. 
  3. ^ Căluiul – Mânăstirea Fraților Buzești
  4. ^ „Biserica „Adormirea Maicii Domnului" a fostei mănăstiri Stănești” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Legături externe

Vezi și