Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară

În acest articol dorim să abordăm problema Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, care a câștigat o relevanță fără precedent în ultimii ani. Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară este un subiect care a captat atenția experților din diverse domenii și a generat o dezbatere intensă la nivel mondial. Sunt multe aspecte care pot fi explorate în acest sens, de la impactul asupra societății până la implicațiile sale în sfera economică. În acest sens, intenționăm să pătrundem în diferitele perspective care există asupra Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, precum și în posibilele scenarii de viitor care ar putea apărea în urma evoluției sale. Fără îndoială, acesta este un subiect de mare complexitate și anvergură, așa că este esențial să îl analizăm din mai multe unghiuri pentru a înțelege pe deplin importanța și semnificația lui astăzi.
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară în cadrul împărţirii administrative a României (1960-1968)

Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în centrul Republicii Populare Române, înființată în anul 1960 (când au fost reorganizate regiunile Autonomă Maghiară și Stalin) și care a existat până în anul 1968, atunci când regiunile au fost desființate.

Istoric

În urma reorganizării administrative din 1960, Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a preluat o mare parte din suprafața Regiunii Autonome Maghiare, dar a pierdut raioanele de pe teritoriul de astăzi al județului Covasna ce au fost încorporate în cadrul Regiunii Brașov. Reședința regiunii a fost la Târgu Mureș, iar teritoriul său cuprindea o suprafață similară cu cea a actualelor județe Harghita și Mureș.

Două raioane, care până în 1952 aparținuseră regiunii Mureș, locuite în majoritate de români (Luduș și Târnăveni), trec de la Regiunea Cluj la Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, iar alte două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% și respectiv 90,2% maghiari conform recensământului din 1956, care între 1950-1952 aparținuseră Regiunii Stalin, iar între 1952-1960 Regiunii Autonome Maghiare, trec în 1960 la Regiunea Brașov (succesoarea Regiunii Stalin). Odată cu aceste modificări proporția populației maghiare scade de la 77,3% la 62,2%.

Vecinii regiunii Mureș-Autonomă Maghiară

Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară se învecina:

Raioanele regiunii Mureș-Autonomă Maghiară

Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a cuprins următoarele raioane:

  • 1960-1968: Ciuc, Gheorgheni, Luduș, Odorhei, Reghin, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița

Note

  1. ^ Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București 1962.
  2. ^ Autentificare
  3. ^ Recensămîntul din 21.2.1956, Institutul Central de Statistică, București

Vezi și

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române, din 1965 Republica Socialistă România (1960-1968) Steagul RSR

Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Banat | Regiunea Brașov | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Crișana | Regiunea Dobrogea | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Maramureș | Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară | Regiunea Oltenia | Regiunea Ploiești | Regiunea Suceava