Teodor Burada

În acest articol vom aprofunda în Teodor Burada, un subiect care a stârnit interesul multor oameni în ultimii ani. Teodor Burada este un subiect de mare relevanță astăzi și impactul său s-a simțit în diverse domenii, de la societate la tehnologie. Multă vreme, Teodor Burada a făcut obiectul dezbaterilor și discuțiilor, atât în ​​plan academic, cât și în publicul larg. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Teodor Burada, analizând istoria acestuia, evoluția și influența sa asupra lumii moderne. În plus, vom examina implicațiile pe care Teodor Burada le are asupra vieții noastre de zi cu zi și în viitor.
Teodor Burada
Date personale
Născut3 octombrie 1839
Iași, Principatul Moldovei
Decedat17 februarie 1923, (83 de ani)
Iași, Regatul României
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiefolclorist, etnograf, muzicolog, avocat
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieFacultatea de Drept din Paris
Cunoscut pentruDescoperirea culturii Cucuteni
Membru corespondent al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Teodor T. Burada (n. , Iași, Moldova – d. , Iași, România) a fost un folclorist, etnograf și muzicolog român, membru corespondent al Academiei Române.

Biografie

În această casă, din Iași, a locuit Teodor T. Burada

Teodor T. Burada s-a născut în anul 1839 la Iași. A fost fiul lui Teodor R. Burada (1800-1866), Mare Vornic în Moldova, primul profesor român de pian și chitară și al Mariei I. Burada (n. Isăchescu; 1812-1885), prima femeie traducătoare de teatru în limba română. Bunicul dinspre tată, Radu Burada a fost preot în zona Măgurei.

Primele clase le-a urmat în casa părinților; printre primii săi profesori fiind V.A. Urechia și Grigore Cobălcescu, autorul primei monografii paleontologice românești. A urmat crusuri la Academia Mihăileană și la Facultatea de Drept (1860-1861) a Universității din Iași, apoi, pleacă la Paris unde urmează în continuare Dreptul și Conservatorul din Paris (1861-1865).

În țară, ocupă funcții în magistratură la Roman (1866), Iași (1867), Galați (1868, aici fiind președinte de tribunal) și Focșani. În 1877 devine profesor la Conservatorul din Iași. Primele cercetări au fost muzicale și folclorice.

În anul 1884, el a descoperit fragmente de ceramică și figurine de teracotă în apropierea satului Cucuteni din județul Iași, fapt care a dus la descoperirea culturii Cucuteni, o cultură neolitică importantă a Europei între 5000 Î.Hr. și 2750 Î.Hr.

S-a stins din viață la Iași în 1923, fiind înmormântat la Cimitirul „Eternitatea”.

Lucrări (selecție)

  • Bocetele populare la români, 1879
  • Bocetele din Bucovina, 1879
  • Bocete populare, Moldova-Dobrogea, 1879
  • Datinile poporului român la înmormântări, 1882
  • Cântece de miriologhi «bocete» adunate din Macedonia, 1883
  • Datinile la nunți ale populului armânescu dintru Macedonia, 1889
  • Obiceiuri, la nașterea copiilor poporului din Macedonia, 1892
  • Pomul Crăciunului, 1898
  • Datini la poporul român Colinda cu buhaiul, 1898
  • Priveghiul la morți, 1901
  • Conăcăria și iertăciunea la nunțile românilor din Basarabia, 1915
  • Istoria teatrului în Moldova, 1915, 1922

Note

  1. ^ a b Teodor T. Burada, Autoritatea BnF 
  2. ^ Teodor T. Burada – ctitor al muzicologiei românești (1839 - 1923)
  3. ^ „In Memoriam Teodor Burada. 96 de ani de la dispariția autorului primei monografii etnofolclorice dobrogene”. ZIUA de Constanta. . 
  4. ^ „Cimitirul Eternitatea Iasi”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Ziarul Adevărul, februarie 2016
  6. ^ Revista Muzica, 2010
  7. ^ „Teodor Burada, între cultura Cucuteni și muzica lui Dimitrie Cantemir”. webcache.googleusercontent.com. 

Legături externe

 Acest articol biografic despre un folclorist român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!
Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot